„Trebuie să restabilim ordinea între pietoni, transport alternativ, transport în comun și această luptă agresivă a transportului individual”
Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanța, a stat de vorbă zilele trecute cu Grațian Mihăilescu de la UrbanizeHub, o comunitate de experți care prezintă idei și proiecte despre orașe inteligente şi dezvoltarea urbană durabilă. Vă prezentăm astăzi prima parte a acestui interviu, în care au fost atinse subiecte ca: fonduri europene, mobilitate, calitatea spațiului urban sau planificare pe termen mediu și lung.
Decebal Făgădău:
Astăzi, la Constanța, avem contracte semnate și proiecte aflate în diferite stadii de implementare de aproximativ 700 de milioane de lei.
Cel mai mult contează proiectele pe partea de mobilitate. Gândiți-vă că acest oraș, acum 100 de ani, avea în jur de 20.000 de familii. Ne-am dezvoltat foarte repede, dar acum 30 de ani nu erau atâtea mașini. Atunci așteptai o viață să-ți iei o mașină iar astăzi ne-am trezit cu 1, 2 sau chiar 3 mașini de familie. Acum, Constanța este un oraș sufocat de mașini. Trebuie să restabilim ordinea între pietoni, transport alternativ, transport în comun și această luptă agresivă a transportului individual.
Avem proiecte de eficiență energetică și investim în primul rând în zona de educație. Multe școli și licee din Constanța beneficiază de fonduri pentru creșterea eficienței energetice, unele fiind clădiri vechi, istorice.
Creștem calitatea spațiului urban. Constanța suferă la acest capitol. Erau mașini parcate peste tot, pe trotuar, pe spațiul verde, iar spațiul public, practic, nu se mai vedea. Am început să amenajăm parcări și să degrevăm trotuarele de mașini. Am impus reguli iar asta este greu pentru că la Constanța nu se plătea parcarea decât în anumite zone, cu taxator.
Constanța trebuie să se uite către alte orașe internaționale pentru că ne dorim să ne raportăm la ce se întâmplă în lume. Mi-am dorit să trecem, ușor-ușor, către plăți electronice și digitalizare. Astăzi pierdem prea mult timp pentru formă și prea puțin pentru fond.
Pentru decada următoare Constanța știe foarte bine ce are de făcut. Cu Banca Mondială am luat orașul și l-am dezmembrat în trei zone distincte: zona istorică, stațiunea Mamaia și cartierele comuniste. Pentru fiecare din aceste zone am elaborat câte un manual. Am cules date, le-am interpretat și apoi am făcut planificarea.
Procesul de culegere de date ia timp, dar este esențial pentru tot ceea ce înseamnă planificare. Nu sunt multe orașe în lume care au fotografiat fiecare pom, așa cum am făcut noi la Constanța, sau care au inventariat fiecare stâlp de iluminat și fiecare element de mobilier urban, cu geolocație, dimensiuni și caracteristici.”
UrbanizeHub:
Ce are Constanța și nu are niciun oraș din România este sistemul GIS pus la punct și o bază de date digitală care poate ajuta la fundamentarea proiectelor de viitor. Cu asta se mândrește și Radu Vânturache, arhitectul orașului, care și-ar dori mai multă implicare din partea societății în procesul de dezvoltare. Noi am fost plăcut surprinși să vedem că au dezvoltat la Constanța un proiect de planificare participativă al centrului vechi. Irina Panait de la AriaConcept Architecture ne-a povestit despre ghidurile de arhitectură realizate de ea și de modul cum orașul ar putea să se dezvolte. Cu Adi Crăciun de la Zona metropolitană Constanța am povestit despre proiectele lor. Alături de Oradea și Brașov, Constanța are una dintre cele mai active zone metropolitane din România. Mircea Boldea este unul dintre cei mai activi antreprenori locali pe parte de IT, comunicații și horeca. Și-ar dori un dialog mai strâns cu administrația și o coagulare a sectorului de business din Constanța pentru a derula proiecte comune.
În ultima zi am povestit cu dna Doina Păuleanu care a investit 49 de ani în Muzeul de Arta Constanta, o bijuterie care reprezintă patrimoniul divers al Dobrogei, un muzeu cu piese de Grigorescu, Baba, Pallady și Tonitza, un muzeu ce are peste 8.500 de piese de artă, care, din păcate, nu este așa cunoscut.
Toți liderii urbani pe care i-am intervievat consideră că orașul se va dezvolta în următorii ani și va crește. Provocarea este legată de resurse umane, de colaborare și crearea acestui eco-sistem urban format din administrație, business, ONG și Universitate, care să contribuie la proiecte și care să aducă orașului notorietatea pe care a avut-o în trecut. Noi credem că se poate.